De o bună bucată de timp încoace, suntem expuşi în permanenţă la un flux năucitor de propagandă care ne tot convinge că sitemul capitalist este bun iar situaţia dezastruasă în care ne aflăm se datorează conducerii actuale şi este suficient doar sa votăm alt partid, ca lucrurile să se schimbe în bine. După ce gloata votează pe cei ce sunt în opoziţie, totul se repetă. Aceasta se va perpetua pănă la ruinarea totală a economiei şi colapsul irevocabil al statului romănesc national. Majoritatea nu ştie ce votează, ştie doar numele celui votat şi promisiunile lui electorale. Prea puţin sau, mai exact – nimic pentru a asigura o conducere bună în sensul adevărat. “Aleşii poporului” ajung la putere prin fraudă şi minciună, adică, în fapt nu exprimă doleanţele poporului. Politicenii mimează patriotizmul, grija faţă de popor, onestitatea.
Criticam, analizam si iar criticam. Scriem lucruri corecte si adevarate. E necesar. Necesar sa ne autoconvingem iar si iar, dar si pe altii (care au chef si posibilitate sa ajunga la site-ul corespunzator) ca suntem in r…t pan’ peste urechi! Si chiar suntem, domnilor, dar polemica fara fapte concrete reprezinta dupa parerea mea, onanizm intecectual.
Consider ca a venit timpul sa actionam. Concret.
Sa incepem prin a concretiza dezideratele majoritatii. E necesar, pentru a cunoaste unde ne indreptam, cu cine, prin ce metode, cu ce resurse? Pentru inceput trebuie sa adunam cat mai multi adepti ai cauzei. Aceasta se face conform unor principii fundamentale docrtinare, strict determinate.
În cele ce urmează voi încerca să-mi asum răspunderea pentru exprimarea adevăratelor doleanţe ale majorităţii, pentru a clarifica lucurile şi direcţia spre care trebuie să mergem pentru a eşi din marazmul economic, pentru a aduce ţara pe un drum bun.
Aşa dar, ce ne dorim? Vrem sa fie echitate. Hotul sa stea la puscarie, asasinul sa atarne în laţ. Mai dorim: valori traditionale, adică dragoste, bunatate, patriotism, demnitate, prietenie, sanatate. Fiecare sa aiba dupa merit. Cel ce munceste bine- sa traiasca bine. Să muncească toţi. Parazitul care nu doreste sa munceasca – sa fie impus, sau sa ramana fara surse de existenta, chiar daca are averi mostenite. Dorim ca fiecare sa fie auzit si nu doar banii sa vorbeasca. Dorim mai multe valori, care nu se masoara si nu se cumpara cu bani.
Ni se baga in cap ca libertatea este democratie, dar de fapt libertatea substituie democratia. Dorinta poporului este democratie- domnilor promotori si simpatizanti ai sistemului libertarist. Pentru ca ‘democratia’ voastra e o forma a minciunii si paraziteaza pe spatele poporului. Dorim ca Executivul si Legislativul sa-si primeasca bucatica ce li se cuvine in ultimul rand si marimea ei sa fie strict legata de salariul minim pe economie. Criteriul este simplu: – Tot ce duce la prosperitatea majoritatii si intarirea statului- este bine iar tot ce are efect invers- e rau si antidemocratic. Si nu are nici o importanta cum se numeste una sau alta.
Comunizmul a fost rău (nu intram in polemica, e doar o parere). Azi ideologia neo-liberală si relatiile ei de piaţă in forma existentă distrug ce a mai ramas din ce sa construit in “comunizm”. Goana dupa profit distruge civilizatia.
Încotro se îndreaptă Europa si noi cu ea? Egalarea in drepturi si posibilitati a criminalului cu omul cinstit, a nelegalului cu cetateanul, a perversilor cu oamenii normali, a veniticului barbar cu creatorul acestei civilizatii, muncitorului cu parazitul – surpa societatea si cultura ei in ritm accentuat. Comportamentul si limbajul indecent devine norma, cultura tinde spre primitivitism (manele, rap, injurii) – jubileaza parvenitii care au introdus cultul consumerismului, dirijat de aparatul digestiv si organele de reproducere.
Intr-o tara care se respecta, delicventul trebuie sa tremure si sa sufere, iar cetateanul cinstit sa-si bata joc de el, fiind superior, dar la noi este exact invers. Dorim dreptul la proprietate privată. Este normal şi firesc, ca un om ce munceşte să fie prosper. Dar suprabogăţiile inhibă concurenţa şi polarizează societatea, ele reprezintă un pericol pentru democraţie şi în marea lor majoritate au provenienţă dubioasă, dar ofera putere nelegitima (fara vot popular), care este un real pericol pentru democratie. Deci, dorim plafonarea bogăţiei, pana sub limita cand numarul banilor confera putere,
Legea ilicitului: de ce nu mai este (sau nu functionaeaza)? Lipsa controlului dur din partea statului asupra bogatiilor are urmatorul mesaj catre populatie: “Hotul este superior omului cinstit. Legile sunt pentru prosti. Sa fii moral si cinstit nu are nici un rost. Trebuie sa inveti a fura bine si vei ajunge om prosper si respectat (şmecher)”.
Aceasta etica plaseaza furtul deasupra muncii cinstite, pentru ca a acumula bogatie prin furt e mai usor si mai eficient decat prin munca. Statul care propaga (fie indirect) astfel de idei este autodistructiv si nimeni nu va dori sa moara pentru el.
Economistii vulgari nu inteleg un lucru: majoritatea oamenilor si nu ‘indivizilor’ (cum scrie in manualele de economie) nu traiesc pentru câstig – dar pentru a se simti oameni, cu demnitate si respect, cu siguranta zilei de maine (chiar daca unora nu le place expresia), iar castigul este un mijloc de existentă, nu un scop obsesiv.
Statul are datoria de a educa cetatenii astfel: Truditorul cinstit- e mai respectat decat bogatasul, soldatul- are mai mare prestigiu si respect decat un pierde-vara in ‘Porsche’. A arunca cu bani in dreapta si in stanga- e o rusine. A munci- e nobil. Lumea interlopă trebuie sa dispara. Sa dispara! Nu conteaza cu ce preţ- merita. Doar asa se construieste o ţară, o societate adevarata.
Ideologia occidentală azi e distructiva, aceasta este o ideologie a unui proces de sinucidere, de autodistrugere a unei mari civilizatii care si-a atins apogeul.
Omul va fi fericit azi doar daca va fi sigur ca ziua de azi e un mic pas, dar sigur, catre ziua de maine mai luminoasa. Nu cred că azi încercăm astfel de sentiment, dragi concetăţeni.
Prosperitatea tarii nu se masoara cu numarul de miliardari şi crestere economica, dar în trai decent pentru fiecare truditor, dreptate pentru cel drept, pedeapsă dură pentru hoţie si inşelăciune. Si repet: Nemernicul trebuie sa sufere! Si fiecare obidit trebuie sa fie sigur ca justitia îi va face dreptate, indiferent de starea lui materială.
Acestea fiind spuse, am ajuns la un capitol sensibil- justitia. Cuvantul “justitie” inseamna dreptate. Acum întreb:- oare dreptatea ar trebui sa se cumpere cu bani? La noi Femida a ajuns o prostituată, pentru că, chiar atunci cand nu ai dreptate, fiind bogat, ai multe sanse să câstigi cauza în instanţă. Acum iar intreb: oare aceasta mai e justitie? . Pentru a rezolva problema, in primul rand trebuie sa se introduca legea prin care magistratul sa raspunda din plin pentru greselile sale comise cu voie sau fara voie. Toata lumea raspunde pentru faptele sale, de ce sa nu raspunda si magistratii? Lipsa de raspundere constituie iresponsabilitate. Astfel, noi avem magistraţi iresponsabili. CSM nu reprezinta o responsabilizare reală a magistraţilor.
Statul are obligatia de a-si proteja cetatenii, de a sta la straja intereselor majorităţii. Bancile comerciale nu lucrează pentru economia naţională dar in exclusivitate pentru propriul profit, jefuind fara scrupule populatia si trebuie sa dispra. Dorim anularea privatizarilor fara rost, adica a intreprinderilor care erau profitabile. Energetica, telecomunicatiile, resursele naturale si finantele ţin de securitatea nationala si nu pot fi in mâini private.
Dorim ruperea relatiilor cu FMI si BM, nu dorim sa trăim pe contul copiilor si nepoţilor noştri. Banii necesari vor veni de la intreprinderile nationalizate.
Nu avem nevoie de NATO, politica externa echilibrata este chezasia securitatii statului.
Dorim ca statul sa garanteze dreptul la munca, educaţie şi sănatate.
Dorim economie dirijata de stat, dar nu de companii transnationale si cercuri financiare.
Va invit sa completati aceasta lista, ideile bune sunt binevenite.
Ec.dr.Vladimir Polyarush
01 Noiembrie 2010
Lasă un răspuns